joi, 13 noiembrie 2008

Viata ca o melodie

Auzi? Sunetul te cheamă,
Fă paşi marunţi si aproprie-te
Vezi un pian incrustrat cu aramă,
Te duci la el si apesi o clapă.

Un mi-bemol te-a amăgit
Un sunet gol si sumbru te-a umplut
Ajungi sa cânţi un vals romantic
Pe un pian care aproape s-a rupt.

Asează-te pe scaun
Priveste pianul mai bine
Uita-te la partitură
Si vei vedea că nu-ţi convine.

Mulţi cântă iar tu dansezi
Când tu canti ceilalti falsează,
Viaţa este ca o melodie,
Pe care nu se dansează.

2 comentarii:

Anonim spunea...

draguta poezia :)

Anonim spunea...

De multe ori, nici măcar acel mi-bemol nu se face auzit cand apeși pe o clapă.