marți, 15 septembrie 2009

Ariditate spirituala

Cata ariditate spirituala...
Muzele fumeaza tigara dupa tigara,
Scriitori asteapta o amoroasa vara,
Cand ei primesc doar astenia de toamna.

"Frunzele cad" ca-n orice poezie
Dar inspiratie e cea ce e-n cadere.
Cand artistul e insetat dupa placere
Se-amageste cu nisipul dintre masele.

Mai bine bea din lacrimi varsate-n van
Decat din marea mare a uitarii,
Ma bine-ti scuipi sufletul pe foaie
Decat pe asfaltul calcat in picioare.

5 comentarii:

La si 37 spunea...

Cand "aristul" e insetat dupa placere
Bla bla bla (nu-ti teorii de om "inteligent")
Superba poezia,chiar trec prin lipsa de inspiratie

val mănescu spunea...

Dragul meu,
Te-am trecut in blogroll la varanus fara ezitare, imediat dupa ce am citit ce si cum scrii.
Nu rata ocazia sa fii tu insuti. Indiferent de ce zice lumea.
Fii trist, daca asta simţi.
O să treacă.
Fii, deopotrivă, vesel, dacă-ţi vine. O să treacă.
Fă din talent vocaţie.
Asta rămîne.

LiaLia spunea...

M-ai impresionat și asta nu-i iese chiar oricui :) Îi mulțumesc lui Varanus că te-a descoperit. Ai un loc aparte și la mine :) Cu bine!

sinziana spunea...

"Eternal Sunshine of the Spotless Mind"! Am gasit, in sfirsit pe cineva care nu doar ca a auzit de filmul asta, dar l-a si apreciat cum se cuvine!

Adrian CREŢU spunea...

haide nidal....te lauda lumea...deci mai scrie si tu ceva...ma gandesc ca aproape juma de an de pauza tot te-a lasat cu cevasilea idei, nu?