Sarut zapada inghitind nisipul
Demoni de gheata ma alunga
Tusesc viata si-mi uit timpul
Mormantul vesnic mi-este chipul
Incarcerat in propriu-mi piept
Ma detasez de nesfarsita tacere
Sarind in lacul de gheata-astept
Un val de fericire cu eterna durere.
Pasesc prin oglinda crapata de vant
Patrund curatand durerea ce ma leaga
De al efemerului, asurzitorului cant
Zeii abisului acum ma dezleaga.
3 comentarii:
Saruti zapada si inghiti pamantul, saruti focul si inghiti viata, chipul nu e vesnic, dar in ochii tai pot vedea tot ce ai inchis in tine. Toata tacerea.
hmmm...frumos
Trimiteți un comentariu